internet.png

internet.jpg


Avantajele si dezavantajele INTERNETULUI

Avantaje:



Dacă pînă acum cîtva timp, cine ştia să navigheze pe internet sau - mai mult - avea o pagină web era considerat ca fiind modern sau în pas cu “moda”, acum, cine nu îndeplineşte aceste două condiţii, mai ales dacă are o afacere, poate considera că a pierdut deja foarte mulţi clienţi. Nu cred că este cazul să insistăm prea mult pe istoria internetului avînd în vedere imensa cantitate de informaţii apărută pe această temă.În România, în acest moment, cumpăraturile efectuate prin intermediul internetului deţin încă o pondere scăzută. Internetul, însă, începe sa devină o tendinţă, un obicei în comunicare şi informare. Statisticile din 2003 cu privire la numărul de utilizatori de internet din România aduceau în prim plan o cifră impresionantă: 1,2 milioane de utilizatori. Făcînd un calcul simplu se poate observa că la nivelul unui judeţ, numărul utilizatorilor de internet era în medie de circa 28,5 mii de persoane. Iar astea sînt cifrele din 2003. Putem vorbi de o piaţa demnă de a fi luată în seamă de către furnizorii de produse şi servicii.În 2005, pe Statistici.ro, liderul site-urilor de monitorizare a utilizărilor şi utilizatorilor de internet din România, de la 1 mai 2005 pînă la 17 mai 2005 s-au înregistrat 8.779.845 de vizitatori unici şi 42.327.648 de afişări pentru cele 9.000 de site-uri înscrise în sistem. Cred că cifrele vorbesc de la sine despre amploarea fenomenului...Deja Internetul nu mai este un moft. Nici un agent economic nu-şi poate permite să ignore aproape 9 milioane de oameni care vizitează acest spaţiu virtual în numai 2 săptămîni. De la faza de documentare şi schimb de informaţii, românii au trecut încet-încet la utilizarea pur practică a spaţiului web începînd să facă cumpărături, plăţi on-line şi să stabilească legături de afaceri. Deja web-ul este luat cu adevărat în serios, căpătînd amploarea şi dimensiunile unei pieţe reale, chiar dacă această piaţă nu este dezvoltată pe măsura potenţialului său. Dimensiunile astronomice căpătate de „fenomenul internet” au la bază mai multe motivaţii. Dezvoltarea pieţei virtuale în ritm exponenţial a avut loc natural, odată cu dezvoltarea şi adaptarea sistemelor şi mecanismelor de piaţă la nivel de domeniu. De ce oare peste cinci sute de mii de români navighează zilnic Internetul? Ce îi face pe aceşti oameni să-şi piardă ore întregi stînd în faţa calculatorului? În prima fază a fost vorba de informaţii. Acum este mult mai mult. Avem de-a face cu internet banking, cu rezervări on-line, cu magazine virtuale şi cu licitaţii publice virtuale. Practic, cam tot ce s-a putut face pe internet s-a făcut şi se va face. De ceva timp au apărut şi shopping-ul comandat prin internet, ca să nu mai spunem de administrarea conturilor bancare sau de plata utilităţilor. O parte din viaţa noastră s-a transferat pe această reţea gigantică de calculatoare şi ne-am obişnuit atît de mult cu „reţeaua” încît pentru unii a devenit dependenţă.Ei, dar totuşi unde sînt banii?Voi trece în revistă, pe scurt, cam toate punctele forte ale internetului pentru a sublinia pe unde intră şi pe unde ies banii din internet pentru că, nu-i aşa, totul trebuie să aibă un suport material şi o bază de resurse.Cumpărături pe internet Conform unei publicaţii economice, vînzările on-line au explodat în România anului 2004. Dacă în 2003 totalul vînzărilor on-line se situa undeva în jurul cifrei de patru-cinci milioane euro, în 2004 avem de-a face cu aproape 15 milioane euro tranzacţionate on-line. O pătrime din această sumă a fost cheltuită de cumpărătorii de pe internet în perioada sărbătorilor dintre ani. „Cea mai mare parte a plăţilor nu se efectuează însă electronic, majoritatea magazinelor virtuale pretextînd comisioanele mari practicate de bănci. Aceasta situaţie se va schimba în perioada următoare, în care volumele realizate prin tranzacţii electronice vor obliga instituţiile bancare să privească aceasta zonă cu mai mult interes”, apreciază Vlad Stan, directorul general la smartbuy.ro Cu toate acesta, specialiştii apreciază că este vorba doar de început. În afară de magazinele virtuale, site-urile de firmă generează vînzări, chiar dacă acestea nu au loc on-line, care de multe ori au valori mult mai mari decît cele ale produselor vîndute deja tradiţional pe internet. Estimările pentru anul 2005 sînt uluitoare. În condiţiile în care se păstrează ritmul de creştere de pînă acum, se discută de aproape 50 de milioane de dolari tranzacţionaţi pe internet într-un scop sau altul.Site-uri româneştiÎn ultimii doi ani, românii au cumpărat domenii (sau adrese) web în valoare de aproape jumătate de milion de euro. Acest aspect este un alt indicator al interesului acordat de către români faţă de internet şi mai înseamnă şi intenţia şi scopul fiecăruia de a avea cel puţin o pagină de internet, fie că avem de-a face cu o firmă, fie cu o persoană fizică.

=Dezavantaje:=

====== Pentru acest inceput de mileniu, intimitatea a devenit un important subiect vehiculat in discutiile celor ingrijorati de intruziunea noilor tehnologii in sfera atat de fragila a “personalului”. Cu toate ca aceasta invazie a vietii private, personale, poate proveni din multe surse, principala ingrijorare a oamenilor de stiinta in ultimii ani este legata de de ceea ce se numeste intimitate informationala. Aceasta intimitate informationala definita de Alan Westin - profesor de drept la Harvard University – ca fiind “dreptul individului, a grupului sau institutiei de a alege cum, unde si catre cine vor fi furnizate sau comunicate informatiile cu caracter personal” este cea mai semnificativa problema aparuta frecvent in dezbaterile pe marginea subiectului “dreptul al intimitate”.======
Nici in Romania acest subiect nu a fost lasat deoparte, influenta tehnologiilor de comunicare si a efectelor sale simtindu-si din ce in ce mai mult prezenta in viata de zi cu zi, in activitatile personale sau de grup ale societatii. Observam cu totii tendintele internationale, dar mai ales pe cele nationale de implementare a tehnicilor de informatizare si de comunicare in viata cotidiana, incepand cu organismele administrative centrale de stat, institutiile publice sau private, continuand cu administratiile locale, institutiile de invatamant de la nivelul primar pana la cel universitar, fara a ocoli vreun mediu institutional de stat sau particular.
Aruncand o privire de ansamblu asupra acestor tendinte de modernizare a tehnologiilor informatice si comunicatiilor atat la nivel global si implicit la nivel national, nu putem trece cu vederea peste importanta acestui subiect delicat si foarte important al intimitatii vietii personale, reglementarea accesului la informatiile cu caracter personal fiind de multe ori subiectul dezbaterilor aprinse si a discutiilor in contradictoriu din mediile de specialitate.
Este binecunoscuta teza conform careia intimitatea informatiilor personale poate uneori reprezenta o conditie a vietii. Incercam sa facem o corelare intre intimitate – conditie a vietii contemporane -, informatiile care circula, depind de aceasta intimitate si dreptul personal, individual de a controla colectarea, depozitarea, folosirea sau distribuirea acestor informatii cu caracter personal. Intimitatea individului va fi intr-o continua dependenta de controlul sau fata de informatiile personale. Capacitatea sa de a controla informatia personala inseamna puterea de a decide asupra vietii sale; la un alt nivel, acest control al informatiei inseamna putere sociala, politica, de grup sau individuala; daca o persoana detine controlul asupra informatiilor despre sine putem denumi acest fapt un drept al propriei intimitati, daca insa o alta persoana detine puterea de a controla acele informatii personale, atunci putem spune ca are puterea de a controla persoana in cauza.
Aceste argumente nu fac decat sa evidentieze nevoia de protectie a intimitatii, reglementarea accesului catre astfel de informatii, de subliniat fiind nu importanta vietii intime in sine - care este clar definita – ci dreptul de a controla viata intima si privata, cine si in ce masura poate avea acest drept.
Impactul pe care il au asupra vietii private, precum si dezvoltarea continua, spectaculoasa a noilor tehnologii sunt remarcate pe plan mondial. Din perspectiva multor legiuitori ideea ca violarea intimitatii, prin mijloacele tehnice nou aparute, este un risc - asumat din momentul conectarii efective la Internet – poate fi la fel de importanta ca violarea intimitatii in viata de zi cu zi, prin mijloace conventionale. Semnalele aparute din partea opiniei publice sunt frecvent citate pentru a sustine necesitatea reglementarii dreptului la intimitate.
Cel mai frecvent citat sondaj de opinie este Equifax/Harris publicat in martie 1998 in “Business Week”, care indica faptul ca 2/3 din cei ce nu folosesc Internetul spun ca ar folosi acest instrument daca le-ar fi asigurat dreptul la viata privata in Internet. Cei ce nu folosesc Internetul pun pe primul plan acest drept la intimitate (fapt ce ii tine departe de Internet) si abia apoi pun problema costurilor sau a complexitatii tehnicilor de acces.
Pe de alta parte, dintre cei ce folosesc Internetul, 78% spun ca l-ar folosi mai des daca le-ar fi garantat acest drept la viata privata.
Date personale precum nume, adresa, taxe, valoarea proprietatii, starea civila sunt intotdeauna disponibile celor ce vor sa afle aceste informatii. Internetul face posibila insa, aflarea acestor date de catre o mult mai mare gama de utilizatori, care pot avea acces la date similare, fara prea multe eforturi, cu sau fara costuri.
Nu numai sondajele de opinie indica faptul ca indivizii vad dreptul la viata particulara ca o valoare fundamentala, dar pun in evidenta si ingrijorarea promotorilor internetului ca frica de a fi atins dreptul la intimitate incetineste acceptarea comertului electronic spre exemplu, acesta fiind un motiv in plus pentru guvernele lumii sa raspunda acestor ingrijorari.
Disensiunile cu privire la tehnicile folosite pentru protectia vietii private in Internet exista de cativa ani si efectele constructive ale acestora de multe ori se lasa asteptate. In timp ce majoritatea comentatorilor accepta sondajele de opinie ca pe niste date reale, o pozitie adversa poate fi observata. De ceva timp, pot fi folosite in mod oneros, servicii sau programe software care ascund identitatea utilizatorilor conectati la Internet. Cei mai multi utilizatori nu profita de acestea, din cauza tehnicilor complexe de folosire, a costurilor sau pur si simplu nu le pasa de protectia vietii lor private in aceeasi masura in care se lupta legiuitorii.